Revista Archiva Moldaviæ a apărut din raţiuni academice, fiind editată de un grup format din istorici şi arhivişti din Iaşi, România. Proiectul îşi asumă în mod explicit valorile liberale, deontologia profesională şi respinge instrumentalizarea istoriei unui spaţiu disputat între imperii şi supusă unor procese intense de transformări etnice şi culturale ori colonizări succesive.

Publicaţia este dedicată studiilor istorice şi prezentării surselor. Nu avem subiecte tabu. Revista se preocupă de istoria Moldovei medievale, a celei „mici”, de după 1775 şi 1812, a Bucovinei în ansamblul ei, în pofida împărţirilor din 1775 şi 1940, dar şi de Basarabia de după 1812 ori de după 1940. Considerăm legitimă orice temă a istoriei politice, militare, sociale, economice, culturale, religioase, a minorită¬ţilor etnice şi religioase ori a istoriei relaţiilor internaţionale, în special referitoare la Europa Central-Estică, la zona Mării Negre. Ne interesează raporturile românilor, îndeosebi ale moldovenilor, cu slavii, grecii, maghiarii, turanicii ş.a.m.d. Prin urmare, revista este deschisă contribuţiilor referitoare la trecutul altor regiuni de proximitate ori configuraţii statale cu care au existat legături de-a lungul secolelor: Transilvania, Muntenia, Ungaria, hanatele tătaro-mongole din nordul Mării Negre, Polonia, Lituania, Imperiul Habsburgic, Bizanţul şi Înalta Poartă, Rusia Ţaristă şi URSS, Ucraina. Aşadar, revista îşi propune să impulsioneze studierea istoriei Moldovei într-un context central-est-european, precum şi a surselor sale documentare, uneori greu accesibile şi valorificabile.

Dificultăţile în calea studierii istoriei Moldovei sunt determinate, în primul rând, de împrăştierea surselor în arhivele şi bibliotecile din România, Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Polonia, Ungaria, Turcia, Grecia, Italia, Vatican, Franţa, Germania, Suedia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii etc. Ele au fost redactate în limbi diverse: română, slavă veche, latină, maghiară, polonă, rusă, ucraineană, germană, turco-osmană, greacă, idiş, precum şi în paleografii diverse (chirilică, latină, greacă, gotică, arabă), ceea ce presupune cunoştinţe lingvistice, paleografice şi arhivistice aprofundate.

Cercetătorii interesaţi de această zonă transfrontalieră sunt invitaţi să contribuie la acest nou cadru intelectual de dialog şi comunicare ştiinţifică. Accentul va fi pus pe calitatea textelor, motiv pentru care revista utilizează sistemul peer review pentru selecţia finală a materialelor publicabile.

Archiva Moldaviæ promovează istoria profesională, neînregimentată în chestionarea unui trecut complicat. Respingem perspectivele reducţioniste în tratarea trecutului, cu riscul asumat de a nu menaja convingerile unor indivizi sau grupuri. Considerăm că cercetarea istoriei are dreptul la ceva mai potrivit decât anexarea la discursul etnocentric, cu specia naţional-comunistă, sau la cel internaţionalist de sorginte bolşevică, care au structurat abordarea academică şi au modelat percepţia publică în jumătatea estică a Europei. Editorii revistei încurajează exercitarea reflexelor critice, dialogul şi polemica dintre cercetători cu viziuni diferite asupra trecutului, precum şi respectarea riguroasă a eticii şi standardelor academice în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală.